PLASA ZARA

zara nekta

Prin multe mode am trecut și multe stiluri am schimbat din ’90 și până acum, ca să m-opresc la teniși, blugi și bluze negre. Și-mi pun mâinile-n cap și cu greu m-abțin să nu-l chiar dau de vreun perete când, prin poze vechi, mă găsesc cu trei eșarfe fosforescente în jurul gâtului, de parcă-l purtam mereu în ghips, și băscuțe roz cu fluturași portocalii aplicați, de-i era rușine lui tati să intre cu mine-n Trident. Între timp, ăia au intrat în insolvență și curcubeiele mele-n pământ și iată-ne acum înapoi la normalitate.

Ceea ce n-am înțeles niciodată și mi-a părut o modă deplasată chiar și când era la modă a fost ceea ce se cheamă „plasa Zara”. Neagră, de hârtie, cu patru litere albe (sau maronii?) inscripționate față-verso. Nimic greșit la plasa asta și niciun atac la magazin, ci doar foarte greșit felul în care-o foloseau colegii mei de clasă sau clase vecine. La noi în școală fetele o purtau la orice. Și când zic orice, zic punguță pentru sandvișul cu parizer, geantă deschisă pentru echipamentul de educație fizică (vai, mirosul ăla neprețuit de adidași în ore!), coș pentru produsele ce le cumpărai de peste drum în pauză (covrigi și doza de Cola la 1 leu) sau pur și simplu ca accesoriu atașat de braț, de la maxi-taxi până în clasă. Că fix asta-ți mai lipsea dimineața la 7 fără. Era indispensabilă. În fond, dă-o naibii de uniformă, plăsuca să fie! 😉 Că ghiozdanul era prea mainstream.

Desigur, am întâlnit și băieți cu această deosebită slăbiciune pentru brand care făceau rost de etichete Zara și le coseau pe tricouri no name. Nu știu dacă se mai practică, dar în Mediaș se făcea trafic intens într-o vreme. Ca de iarbă. Era, dar trebuia să ai om. Unu’ știa pe altu’ care era prieten cu frate-so lui Neluțu din Vitro și punea o vorbă și poate că apucai la vreo două, trei etichete. Cât să nu te faci de rahat.

Orașul de unde vin e mic. Și plin de second-handuri de unde-mi luam pe vremuri țoale colorate. N-avea mall, nu are în continuare, ți-am zis că Tridentul s-a închis și ce-a mai rămas e jecmăneală. Vitrine cu tricouri de la chinezi la prețuri triple, să-și scoată probabil chiria, că parcă cineva e prost. S-ar putea totuși să fie. De-asta cumva, toată febra „Zara” prinde încet o justificare. Ai ieșit din oraș, ai ajuns la Sibiu, Mureș sau Cluj și-ai zis că le-arăți tu lor cine pune mânerul pe plasă! Păi ce, tu ești nașpa?

Dacă nu se merge la-ntâlnirea de zece ani cu o plăsucă Zara nu cred că dau attend. Ăsta-i dress code-ul. Ținută obligatorie, cum ar veni. O clasică! Nu intri fără.
__________________________

Scris de Nekta ♥.

Anunțuri